0232 233 387 info@consultmed.ro

11 mai 2020

comorbiditățile și COVID-19

 

Din decembrie 2019 de când au fost declarate primele cazuri de COVID-19 au fost raportate circa 4 milioane cazuri de infecție cu SARS-Cov-2 și aproape 300.000 decese la nivel mondial. La finalul lunii martie 2020 a fost raportat și în România primul caz de COVID-19, ajungând până la momentul publicării acestui articol la aproximativ 15.500 de cazuri și 1000 de decese.

În ciuda anunțului privind finalizarea oficială a stării de urgență, recomandările privind normele de igienă, distanțare fizică și a măsurilor de protecție civilă nu trebuie să se relaxeze, ci din contră să se intensifice, deoarece cazurile sunt în continuă creștere, iar sistemul medical este puternic afectat și extrem de fragil.
[1[2

Deși riscul de infectare este nondiscriminator, prognosticul pe de altă parte devine tot mai rezervat când vorbim de persoane cu vârsta înaintată sau care prezintă una sau mai multe comorbidități, printre cele mai frecvente fiind hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat și boala arterială coronariană (cardiopatie ischemică).

%

Din populația României au vârsta peste 65 de ani

%

Din populația peste 65 ani au cel puțin 1 boală cronică

%

Din populația peste 65 ani au cel puțin 2 boli cronice

Diabetul zaharat  în România

Date care provin din România (studiul PREDATORR) estimează prevalența diabetului zaharat  la 11,6%, dintre care 2,4 % cazuri nediagnosticate.

Prevalența diabetului crește o dată cu vârsta, fiind mai frecvent la bărbați, iar obezitatea, în special cea abdominală sau viscerală, dislipidemia, sunt factori binecunoscuți care favorizează apariția tulburărilor metabolismului glucidic.

Hipertensiunea arterială în România

Potrivit studiului SEPHAR III derulat tot în România în rândul populației adulte, s-a remarcat o prevalență a hipertensiunii arteriale de 45.1%, mai exact 7.4 milioane de români, raportat la populația din 2016. Dintre aceștia, doar 31% prezintă valori în ținte ale tensiunii arteriale sub tratament. Și în acest caz se estimează că aproximativ 1 din 5 români nu știe că are hipertensiune arterială.

Obezitatea joacă și aici un rol cheie în apariția și dinamica hipertensiunii arteriale, fapt revelat și de studiu, 34.7% dintre participanții la studiu prezentau obezitate și 33.5% suprapondere.

De asemenea, studiul a identificat o prevalență de 17.5% a diabetului zaharat, de 3 ori mai mare decât în rândul populației normotensive, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 83.2%, crescând odată cu vârsta, de la 42.6% la cei cu vârste curpinse între 18-24 ani, până la 90.3% la persoanele între 55-64 ani.[1]

Obezitatea în România

În anul 2016 România a avut o prevalenţă a obezităţii la adulți între 20 – 29,9 %, tendința de la an la an fiind de majorare a cazurilor. Să ținem cont că persoanele cu obezitate dezvoltă mai des hipertensiune arterială, diabet zaharat și ateroscleroză, ceea ce se traduce prin risc crescut de boli cardiovasculare. Federația Internațională a Inimii a arătat în 2017 că 21% din boala cardiacă ischemică poate fi atribuită unei greutăți corporale în exces.[2]

Potrivit mai multor statistici din România se estimează că:

  • 17,8% din populația României au vârsta peste 65 de ani, dintre care 30% au cel puțin o boală cronică, iar 16% prezintă cel puțin 2 boli cronice
  • 1,7 milioane persoane au diabet zaharat; avem în vedere că 1 din 2 persoane cu diabet rămâne nediagnosticată
  • 4,5 milioane de persoane au peste 61 de ani
  • 6 milioane de români sunt fumători
  • 7,4 milioane de români suferă de hipertensiune arterială; avem în vedere că 1 din 5 persoane cu hipertensiune este nediagnosticată
  • 13,2 milioane de persoane au boli cardiovasculare.

Obezitatea si covid-19 (studii 2020)

I. Potrivit studiului publicat de Garg (2020), 89.3% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 au prezentat cu prioritate comorbidități dintre cele discutate anterior:

  • 49.7% hipertensiune arterială
  • 48.3% obezitate
  • 28.3% diabet zaharat
  • 27.8% boli cardiovasculare. 

Iar obezitatea nu doar că se numără printre aceste comorbidități, dar mai ales le favorizează pe celelalte.

II. Potrivit unui alt studiu (2020) care a analizat strict problematica obezității la pacienții cu infecție COVID-19, 47.5% dintre persoanele incluse în studiu au prezentat obezitate (IMC ≥ 30 kg/m2), inclusiv obezitate clasa II (IMC 35-39.9 kg/m2) în 13.7% cazuri, respectiv obezitate severă grad III (IMC ≥40 kg/m2) la 14.5% dintre aceștia.

Mai mult decât atât, persoanele cu obezitate extremă au necesitat în peste 50% din cazuri manevre invazive de ventilare mecanică, independent de asocierea comorbidităților – diabet zaharat și hipertensiune.

 

Nu trebuie să așteptăm o pandemie pentru a ne îmbunătăți stilul de viață și profilul nutrițional. Dar acum mai mult ca niciodată trebuie să ieșim din zona de confort și să facem schimbarea pe care o tot amânăm. Cea de a optimiza alimentația și a ne susține funcțiile vitale ale organismului, implicit buna funcționare a sistemului imun.

Programele medicale de nutriție și intervențiile intensive de optimizare a stilului de viață au fost singurele terapii non-farmacologice, non-chirurgicale, asociate cu ameliorarea complicațiilor obezității:

      • Diabetul zaharat 
      • Boală renală cronică
      • Apnee de somn
      • Incontineță urinară
      • Depresie
      • Calitatea vieții
      • Parametri cardiometabolici: ↓ 5 mmHg tensiune arterială sistolică, ↓5 mmHg tensiune arterială diastolică, ↓ 20 mg/dl glicemie, ↓ 0.5% HbA1c, ↑ 5 mg/dl HDL-colesterol, ↓ 10 mg/dl LDL-colesterol, ↓ 40 mg/dl trigliceride.

Îmbunătățirea parametrilor cardiometabolici apare începând cu reducerea greutății cu 2-5% din greutatea inițială (prioritar din țesut adipos). Beneficiile scăderii ponderale prin modificarea comportamentelor alimentare și de stil de viață sunt tot mai semnificative dacă reducerea greutății și optimizarea compoziției corporale sunt progresive și sustenabile, astfel încât să poată fi menținute pe termen lung.

Concluzii

  1. Scopul acestui articol nu este de a crea panică, ci total opusul, de a oferi informații obiective, documentate științific privind riscul real al patologiei care este de fapt obezitatea.
  2. Deși este tratată cu superficialitate, dintr-o manieră eronată drept o problem estetică, obezitatea este o afecțiune cronică, progresivă, multifactorială, recunoscută de forumurile medicale internaționale (European Association for the Study of Obesity , The Obesity Society, American Medical Association, American Association of Clinical Endocrinologists, World Obesity Federation etc.).
  3. Deși este puternic influențată de bagajul genetic și de sistemul neuro-endocrin, obezitatea este „modelată” într-o mare măsură de mediu și de numeroase alegeri, respectiv comportamente individuale. Prin urmare, noi ca indivizi, dispunem de „instrumente” prin care putem preveni și gestiona surplusul de greutate (optimizarea alimentației, creșterea gradului de activitate fizică, o bună igienă a somnului etc.)
  4. Evoluția infecției COVID-19 la persoanele cu obezitate și afecțiunile strâns legate de:
  • surplusul de țesut gras,
  • tiparul alimentar necorespunzător (consum scăzut de legume, scăzut sau excesiv de fructe, aport insuficient de fibre alimentare, consum de băuturi ce conțin zahăr, de dulciuri concentrate, alimente hiperprocesate)
  • stilul de viață dezechilibrat (somn insuficient, sedentarism, inactivitate fizică, fumat, consum excesiv de alcool, mâncat pe fond emotional)

a evidențiat cât de esențiale sunt astfel de schimbări pentru a gestiona o boală cu un răsunet atât de agresiv asupra sănătății umane (cardiovascular, metabolic, imun etc.)

Încurajăm o atitudine sănătoasă asupra acestei afecțiuni și acceptarea sinelui indiferent de mărime. 

Obezitatea reprezintă, pornind de la cea mai simplă definiție a ei, consecința aportului caloric în exces pe termen lung, în paralel cu reducerea consumului energetic, care conduce progresiv la acumularea țesutului gras.

Dar dacă privim îndeaproape, cauzele acestui dezechilibru energetic sunt multiple, fiind peste 100 de variabile implicate în apariția excesului ponderal, și acestea conferă complexitate obezității, atât în ceea ce privește factorii de risc, diagnosticul, dar mai ales managementului acestei boli.

Ne adresăm comportamentelor, obiceiurilor prejudicioase, INDIFERENT DE MĂRIMEA CORPULUI, care pot fi modificate într-o manieră durabilă și sustenabilă, fără a penaliza pacientul pentru trecut, ci oferind soluții în prezent, pentru un viitor mai sănătos.

Surse:

  1. COVID-19 CORONAVIRUS PANDEMIC, https://www.worldometers.info/coronavirus/
  2. WHICH COUNTRIES DO BEST IN BEATING COVID-19?, https://www.endcoronavirus.org/countries?fbclid=IwAR1Ll1IdUC6P53c2S1_ngV69ERWbe2Hj79cmHkffU8-NERB6MFOCXnVkpPQ
  3. State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf
  4. Mota M, Popa SG, Mota E, et al. Prevalence of diabetes mellitus and prediabetes in the adult Romanian population: PREDATORR study. J Diabetes. 2016;8(3):336‐344. doi:10.1111/1753-0407.12297
  5. Dorobantu M, Tautu OF, Dimulescu D, et al. Perspectives on hypertension’s prevalence, treatment and control in a high cardiovascular risk East European country: data from the SEPHAR III survey. J Hypertens. 2018;36(3):690‐700. doi:10.1097/HJH.0000000000001572
  6. World Heart Federation (2017). Obesity. Retrieved from: https://www.world-heart-federation.org/resources/risk-factors/
  7. Garg S, Kim L, Whitaker M, et al. Hospitalization Rates and Characteristics of Patients Hospitalized with Laboratory-Confirmed Coronavirus Disease 2019 — COVID-NET, 14 States, March 1–30, 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2020;69:458–464. DOI: http://dx.doi.org/10.15585/mmwr.mm6915e3
  8. Simonnet, A., Chetboun, M., Poissy, J., Raverdy, V., Noulette, J., Duhamel, A. (2020). High prevalence of obesity in severe acute respiratory syndrome coronavirus-2 (SARS-CoV-2) requiring invasive mechanical ventilation. Obesity. doi:10.1002/oby.22831
  9. Meg G. Salvia. The Look AHEAD Trial: Translating Lessons Learned Into Clinical Practice and Further Study. Diabetes Spectrum Aug 2017, 30 (3) 166-170; DOI: 10.2337/ds17-0016